Curtea de Justiție a UE a decis: Deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european

Data:

Share post:

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curții de Apel Brașov că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european. Aplicarea acestei decizii a CCR şi a unei hotărâri a instanței supreme au condus la închiderea a peste 5.000 de dosare penale într-un an.

CJUE arată în motivare că „rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței naționale (…) lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, chiar și ulterioară, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional”, se arată în documentul judecătorilor de la Luxembourg.

Curtea mai arată că ”în consecință, revine, în principiu, instanțelor naționale sarcina (…) de a lăsa neaplicate dispozițiile interne care, în cadrul unei proceduri care privește fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, împiedică aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive pentru a combate astfel de infracțiuni”.

Deciziile CCR și a ÎCCJ privind prescripția pot fi ignorate

Rezultă prin urmare că, „în principiu, instanțele naționale sunt obligate (…) să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, din care rezultă că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018, data publicării acestei Decizii nr. 297/2018, și 30 mai 2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într‑un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, așa cum s‑a constatat la punctul 91 din prezenta hotărâre, de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni”.

De asemenea, instanțele naționale sunt obligate, în principiu, „să lase neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă (lex mitior), în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni”.

Nu e abatere disciplinară

În ceea ce privește răspunderea disciplinară la care riscă să se expună judecătorii,”în ipoteza nerespectării deciziilor Curții Constituționale, precum și a celor ale instanței supreme (…) nu poate prin definiție să fie calificată drept abatere disciplinară săvârșită de judecătorii care fac parte din această din urmă instanță fără ca această dispoziție și acest principiu să fie ipso facto încălcate.

Instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare”, potrivit PRESShub.

Mii de dosare s-au închis

Peste 5000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor sveraniste ale CCR, faptele penale se prescriau mult mai repede în perioada 2014 – 2022. Curtea Constituțională a decis în 2022 că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.

Înalta Curte a refuzat să sesizeze CJUE

De remarcat atitudinea suveranistă a Înaltei Curți, care a refuzat sistematic să sesizeze CJUE și chiar a anulat prima sesizare a Curții de la Luxemburg, făcută de CA Brașov. Această atitudine suveranistă a venit chiar și din partea unor judecătoare considerate de bună credință precum Lavinia Lefterache, Lucia Tatiana Rog, Ioana Bogdan sau Francisca-Maria Vasile.

În februarie acest an, primele 3 judecătoare nu au sesizat CJUE, au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au anulat condamnarea de 4 ani de închisoare primită de omul de afaceri ieșean, Ioan Zapodeanu, pentru abuz în serviciu și spălare de bani.

Pe 22 mai 2023, judecatorii Înaltei Curţi, Mircea-Mugurel Selea, Lucia-Tatiana Rog, Simona-Elena Cîrnaru, Francisca-Maria Vasile și Leontina Șerban, au aplicat deciziile CCR privind prescripţia şi au decis încetarea procesului penal faţă de fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, judecat pentru spălare de bani, deşi ar fi avut posibilitatea să sesizeze CJUE şi să suspende procesul. Spre desosebire, în cazul Gala Bute, Înalta Curte a întrebat CJUE dacă să aplice deciziile CCR privind așa zisa nelegalitate a compunerii completurilor.

În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene, potrivit G4.Media.

Articole similare

GRAV accident rutier în Râmnicu Vâlcea. Cinci persoane, printre care doi copii, rănite în urma coliziunii dintre trei mașini 

UPDATE: Persoană căreia i-au fost efectuate manevrele de resuscitare a fost declarată decedată. „În cauză este vorba de un...

Maşină confiscată după un control în trafic. Şoferul a rămas şocat

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa au depistat cu ocazia unui control un...

Avion obligat să aterizeze de urgenţă din cauza unei ameninţări cu bombă. A intervenit o echipă antitero

O aeronavă cu pasageri, care efectua un zbor charter din Polonia spre Egipt a aterizat de urgenţă în...

Declaraţii halucinante lansate de un preot: „Şi fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la închisoare”

Un nou scandal zguduie Biserica Ortodoxă în urma unor declaraţii halucinante lansate de un preot. Este vorba despre...