La scurt timp după încetarea protestelor organizate de profesori, o nouă categorie de angajaţi anunţă că vor suspenda activitatea. Este vorba despre judecători şi procurori. Aceştia sunt nemulţumiţi de preconizatele modificări privind pensiile speciale.
Cei peste 200 de judecători ai Curţii de Apel Bucureşti, cea mai mare din ţară, au decis în Adunarea Generală de marţi, cu majoritate de voturi, încetarea activităţii tuturor secţiilor, începând de miercuri, cu excepţia câtorva tipuri de cazuri urgente, mult mai puţine decât urgenţele care ar fi continuat să fie judecate în vacanţă, ca formă de protest faţă de proiectul reformei pensiilor de serviciu, care va modifica statutul magistraţilor, scrie Profit.ro.
Secţii întregi – precum cele de comercial, de litigii de muncă şi asigurări sociale, de civil sau de contencios administrativ – își vor înceta complet activitatea, nejudecând nici acele cazuri considerate anterior urgente, care nu erau în mod normal întrerupte în timpul vacanţei judecătoreşti.
Cazurile penale cu arestaţi, câteva dintre cele cu minori (ex. plasament şi alte măsuri de protecţie) sau măsurile asigurătorii sunt printre puţinele în care magistraţii CAB vor mai judeca începând de miercuri, scrie Profit.ro.
Proteste în mai mai multe judeţe
Decizii de protest au fost luate şi de Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, instanță cu peste 200 de magistrați, de Adunările Generale ale Parchetului Tribunalului Bucureşti şi ale parchetelor judecătoriilor de sector, de Adunarea Generală a DNA.
Și procurorii Parchetului Curții de Apel Ploieşti anunță proteste, acuzând Guvernul și Parlamentul de „lipsă de transparenţă, de predictibilitate ” şi de „comportament neloial” în legătură cu propunerile de modificare a legii privind statutul magistraţilor.
De asemenea, au fost convocate Adunările Generale ale procurorilor din cadrul Parchetelor de pe lângă Tribunalele Buzău, Dâmboviţa, Prahova şi Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Buzău, Râmnicu-Sărat, Pogoanele, Pătârlagele, Târgovişte, Găeşti, Pucioasa, Răcari, Moreni, Ploieşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Mizil şi Sinaia, în care s-a hotărât suspendarea pe termen nelimitat a activităţii de relaţii cu publicul, restrângerea activităţii de soluţionare a dosarelor penale care nu au caracter de urgenţă, raportat la starea de fapt, la cele în care s-au dispus măsuri preventive, precum şi participarea procurorilor doar în şedinţele de judecată care impun urgenţă.
Ministrul Justiţiei spune că respectă dreptul magistraţilor la liberă exprimare
Noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a reacționat spunând că „respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul”.
Gorghiu mai spune că „societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”.
„Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat.
Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public.
MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar” a declarat Alina Gorghiu, citată într-un comunicat de presă transmis marți de Ministerul Justiției.
Scrisoare către Comisia Europeană
Săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a scris Comisiei Europene despre „îngrijorarea” legată de proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, spunând că „este imperativ să se regândească metoda etapizată propusă prin stabilirea unor intervale raționale de aplicare a noilor dispoziții”, astfel încât creșterea vârstei de pensionare, cu un minimum de 12 ani, să se facă treptat, pe o perioadă mult mai lungă decât cea propusă, „fără a afecta speranța legitimă a beneficiarilor”.
În scrisoarea trimisă Comisiei Europene, CSM și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul de modificare a proiectului de act normativ și spune că acesta „contravine atât recomandărilor formulate în cadrul mecanismului privind statul de drept, cât şi obiectivelor stabilite de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu scopul de a garanta independenţa sistemului judiciar, sporind calitatea şi eficienţa acestuia”. Conform CSM, aceste schimbări legislative vor modifica legile justiţiei recent adoptate, care au reprezentat un jalon în PNRR.
De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a reclamat că procesul legislativ s-a desfăşurat„ cu încălcarea cooperării loiale între instituţiile implicate şi cu lipsa transparenţei”, adăugând că, deşi Consiliul a aprobat cu comentarii proiectul de act normativ transmis de Guvern şi adoptat de Senat, varianta actuală, astfel cum a fost modificată în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor, are o formă total diferită şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul CSM.
Reforma pensiilor speciale – jalon din PNRR
Reforma pensiilor speciale este un jalon din PNRR a cărui neîndeplinire ar atrage pierderea de către România a în jur de 3 miliarde de euro.
Guvernul de la București va avea marți o ultimă discuție cu Comisia Europeană în privința reformei legii pensiilor speciale, ministrul Muncii, Marius Budăi susținând că mai sunt de făcut „trei mici ajustări”. El a precizat, luni, că procentul de impozitare propus a scăzut de la 30% la 15%, pentru ce depășește salariul mediu net pe economie, nu cel brut.
„Mai avem câteva lucruri de armonizat. Tot weekendul am ţinut legătura cu Comisia Europeană. Mâine vom mai avea o ultimă discuţie, după care ştim exact ce avem de făcut. Important este că ceea ce s-a lucrat acum la Camera Deputaţilor, cu ceea ce s-a lucrat la Senat şi cu corpul legii trimise de Guvern, toate împreună duc spre o reformă în care Comisia recunoaşte că s-au făcut lucruri bune, mai sunt trei mici ajustări care trebuie realizate. Mâine (marți – n.r.) vor fi gata şi acele trei ajustări.
Vorbim de impozitare pe un prag mai mic. Până acum s-a propus un impozit de 30% ce depăşeşte salariul mediu brut pe economie cunoscut şi utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ultima variantă este cu 15%, dar cu un prag mai coborât şi anume la salariul mediu net, nu brut”, a explicat ministrul Muncii, la Prima News, potrivit News.ro.
El a precizat că până la 1 iulie legea va fi adoptată şi a arătat că sunt alte lucruri care trebuie armonizate.
„Mai este un aspect legat de anumite salarii care se dădeau funcţionarilor publici şi parlamentari la data pensionării – dispar şi acelea. Şi încă o intrare etapizată în vigoare asupra a ceea ce înseamnă perioada de activitate, raportarea la o anumită perioadă de activitate s-au solicitat încă câte o lună în plus la fiecare şase luni din primii cinci ani. Sunt lucruri minore care arată că ceea ce s-a întâmplat până acum sunt aspecte pozitive şi considerate pozitive de Comisie”, a completat Marius Budăi.
El a fost întrebat dacă au fost făcute simulări pe acest impozit de 15% şi cu cât ar scădea venitul unui fost magistrat.
„S-au făcut simulări, dar nu vor scădea veniturile pentru magistraţii, de exemplu, care depăşesc venitul avut în activitate, va scădea prin acea recalculare şi prin această impozitare. Sunt lucruri diferite. S-au făcut anumite estimări, sunt făcute estimări de către Banca Mondiala pe total buget, pe tot ceea ce înseamnă impact şi sunt trimise la Comisia Europeană însă valori clare vom avea în momentul în care legea va fi aprobată, publicată în Monitorul Oficial şi efectiv vom trece la recalculare”, a mai afirmat Marius Budăi.
Coaliția convenise la finalul lui mai 30% impozitare
Potrivit amendamentelor asumate de Coaliție la finalul lui mai, de anul viitor judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80%din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani și crește, etapizat, până la 60 până în 2035.
Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul, se arată în amendamentele depuse.
De asemenea, potrivit ultimelor modificări vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe.
Totodată, s-a decis impozitarea cu 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivități. În prezent, câștigul salarial mediu brut este de 6.700 de lei. O altă decizie se referă la faptul că nu se mai pot cumula mai multe pensii speciale, iar cele aflate în plată se recalculează.
Coliția a decis să se elimine pensia de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari.
Statul român plăteşte miliarde de lei pentru pensiile speciale
În România există în prezent șapte categorii de pensii speciale, printre care cele ale magistraților, militarilor sau diplomaților. Nu este o excepție, în Europa doar două țări neavând un astfel de sistem: Suedia și Slovenia. Comparativ însă, în România sistemul de acordare a acestor tipuri de pensii speciale are la bază privilegiile pentru nomenclatorul de stat, specialii din instituțiile statului.
România s-a angajat în fața Comisiei Europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă o reformă a pensiilor speciale. Legislația în vigoare și decizile Curții Constituționale au creat un blocaj instituțional în ceea ce privește reglarea pensiilor speciale.
Potrivit Guvernului, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei.
Beneficiari de pensii speciale – de serviciu și militare – sunt în jur de 190.000 de persoane, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.
În România, numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în mai 2023 era 10.281, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 5.252 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, pensia medie de serviciu este de 21.555 de lei, din care 19.902 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.101 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit HotNews.
