Luna ianuarie influențează starea de spirit și comportamentul. De ce funcționează creierul mai greu la început de an

Data:

Share post:

Luna ianuarie, considerată cea mai tristă lună din an, nu reprezintă o provocare doar din punct de vedere emoțional, ci își pune amprenta și asupra abilităților cognitive și asupra comportamentului. Cercetătorii au observat o scădere a capacității de concentrare și probleme de memorie, la persoanele evaluate în această perioadă a anului, comparativ cu sezonul cald.

Luna ianuarie influențează starea de spirit și comportamentul Un studiu recent, publicat în revista Perspectives on Psychological Science, care a explorat modul în care suntem influențați de vremea de afară, din punct de vedere al apetitului sexual, al inteligenței și al activităților sociale, a scos la iveală cât suntem de meteosensibili, de fapt.

Luna ianuarie influențează starea de spirit și de comportament

Câteva dintre constatările care au atras atenția cercetătorilor:

Devenim melancolici din cauza lipsei de lumină naturală

Depresia de iarnă sau „Tulburarea Afectivă Sezonieră” (SAD) este deja un fenomen recunoscut și bine studiat. Această tulburare se caracterizează prin simptome precum:

– tristețe,
– anxietate persistentă timp de cel puțin două săptămâni,
– senzație de disperare,
– stimă de sine scăzută,
– nivel redus de energie,
– tendință de supraalimentare,
– somnolență excesivă.

„În majoritatea cazurilor de SAD, episoadele depresive încep toamna sau iarna și se remit primăvara. Mai rar, pot exista și episoade depresive recurente în timpul verii”, potrivit Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5).

Multe persoane se confruntă însă cu o stare de tristețe în perioada iernii, fără să îndeplinească totuși criteriile necesare pentru un diagnostic clinic de SAD. Această melancolie generală, cunoscută sub numele de „melancolie de iarnă”, este un fenomen larg răspândit, conform cercetărilor.

În 2010, o echipă de cercetători de la Universitatea Cornell din Ithaca, New York, a analizat conținutul a 509 milioane de tweet-uri din 84 de țări și a descoperit o corelație între scurtarea zilelor și tonul emoțional al postărilor: pe măsură ce se întuneca mai repede afară, utilizatorii scriau cuvinte mai puțin pozitive.

Melancolia de iarnă și SAD au multiple explicații posibile, însă una dintre cele mai plauzibile ar fi că scăderea expunerii la lumina naturală interferează cu ritmul circadian al organismului, perturbând astfel reglarea sănătoasă a neurotransmițătorilor implicați în procesarea emoțiilor.

Această observație a condus la dezvoltarea terapiei cu lumină, care utilizează lămpi speciale pentru a imita lumina solară, deși o revizuire sistematică din 2019 a constatat că dovezile eficacității sale ca tratament preventiv sunt limitate.

„În țările nordice, unde ziua este foarte scurtă sau nopțile – albe, cam 50%-60% din populația peste 30-40 de ani care ajunge la cabinet ia suplimente cu melatonină seara și dimineața face terapie cu lumină, light therapy. Au niște lămpi medicinale, cu lumină puternică, dar care să nu lezeze ochii. Cam asta ni se întâmplă și nouă în sezonul rece, dar la o scală mult mai mică. E normal virajul ăsta dispozițional, cum e și astenia de primăvară,” a explicat dr. Traian Purnichi, medic specialist psihiatru, într-un material pentru smartliving.ro.

Cercetările recente realizate de psihologul norvegian Kari Leibowitz sugerează însă că și mentalitatea poate juca un rol semnificativ în gestionarea melancoliei de iarnă. În cadrul unei investigații desfășurate împreună cu Joar Vittersø de la Universitatea din Tromsø, Norvegia, Leibowitz a examinat atitudinea participanților din diverse regiuni ale Norvegiei față de iarnă.

Indivizii cu o perspectivă pozitivă, care apreciau frumusețea și lumina blândă a iernii, au demonstrat o rezistență mai puternică la frig și întuneric, experimentând un nivel crescut de satisfacție și emoții pozitive în lunile reci. Deși modificarea mentalității nu poate fi considerată un panaceu pentru SAD sever, Leibowitz sugerează că mulți oameni ar putea depăși starea de melancolie sezonieră învățând să valorifice aspectele pozitive ale iernii.

În cazul unei tulburări afective sezoniere diagnosticate de către un specialist, poate fi neceasară terapia cognitiv-comportamentală, cu eficacitate demonstrată în astfel de situații.

În Luna ianuarie crește numărul celor diagnosticați cu demență

Dacă ai remarcat cumva că ești mai lent în gândire pe măsură ce zilele se scurtează, trebuie să știi că nu ești singurul în această situație. Sanne Mooldijk și echipa sa de la Centrul Medical al Universității Erasmus din Rotterdam, Olanda, au analizat recent datele provenite dintr-un studiu ce a implicat peste 10.000 de participanți cu vârste de 45 de ani și mai mult. Concluzia lor a fost că persoanele evaluate în timpul iernii au înregistrat rezultate ușor mai slabe la testele de învățare, memorie și concentrare, în comparație cu cele evaluate în sezonul cald.

Cu toate acestea, cauzele acestei variații sezoniere rămân încă necunoscute. Este posibil ca scăderea performanței cognitive să fie rezultatul stării generale de tristețe, fiind mai dificil să gândească logic când sunt melancolici.

O altă ipoteză ar fi un deficit de vitamina D, frecvent în timpul iernii, deoarece aceasta are un rol benefic asupra sănătății creierului. Vitamina D este sintetizată în organism când pielea este expusă la lumina soarelui și, cu toate că poate fi absorbită și din alimente, e mai dificil de obținut cantitatea zilnică necesară doar din dietă.

Explorarea acestui mecanism ar putea oferi oamenilor de știință perspectiva necesară pentru a înțelege cauzele creșterii numărului diagnosticelor de demență în sezonul rece. O ușoară diminuare a agerimii mentale în timpul iernii poate amplifica simptomele existente ale declinului cognitiv, conducând la îndeplinirea criteriilor clinice pentru un diagnostic de demență de către un număr mai mare de persoane.

În zilele friguroase din Luna ianuarie avem mai multă nevoie de contact social

Nu degeaba căutăm compania persoanelor mai calde și le evităm pe cele reci. Aceste metafore pot reflecta asocieri ancestrale între temperatura ambientală și legăturile sociale. Conform teoriei de „termoreglare socială”, avem tendința să căutăm în alții surse de căldură fizică și confort, la fel ca pinguinii care se adună în grupuri pentru a se încălzi.

Dacă această teorie este validă, atunci temperaturile mai scăzute ar trebui să ne determine să căutăm conexiuni sociale mai mult decât de obicei. Pentru a testa această ipoteză, o echipă de cercetători condusă de Hans Ijzerman de la Université Grenoble Alpes, Franța, le-a cerut participanților la un studiu să țină în mână băuturi fie calde, fie reci, în timp ce completau diferite chestionare. S-a constatat că cei cu băuturi reci erau mult mai predispuși să se gândească la persoanele apropiate – care le-ar îndeplini nevoia de conexiune socială – în comparație cu cei care țineau în mână băuturi calde.

Mai multe dovezi reies și din preferința de a viziona anumite genuri de filme. Datele privind închirierea online a filmelor arată că oamenii sunt mai predispuși să aleagă filme romantice în defavoarea altor genuri atunci când temperaturile de afară scad – o constatare care a fost confirmată prin mai multe experimente de laborator. Un film emoționant pare să satisfacă dorința de căldură emoțională și afecțiune, provocată de frigul de afară.

Cum treci cu bine de cea mai tristă lună din an
Dacă te simți apatic, lipsit de motivație și fără energie, ia în considerare strategiile următoare:

– Ai grijă la igiena personală: un duș revigorant și alegerea unor haine curate îți pot schimba radical starea de spirit, oferindu-ți un impuls de energie și prospetime;

– Menține curățenia în casă: ordonarea spațiului de locuit poate contribui la restabilirea sentimentului de control și optimism;

– Ascultă un podcast motivant sau meditează: găsește un podcast cu discuții motivaționale sau încearcă sesiuni de meditație ghidată pentru a-ți îmbunătăți perspectiva și a te încărca cu energie pozitivă;

– Fă mișcare: chiar dacă e probabil ultimul lucru pe care vrei să-l faci, mișcarea reprezintă o modalitate rapidă și eficientă de a-ți îmbunătăți starea de spirit. O plimbare în aer liber sau o sesiune scurtă de exerciții pot face minuni;

– Ieși în natură: chiar și în zilele reci, timpul petrecut în natură poate avea efecte terapeutice semnificative. 

– Respiră aer proaspăt și bucură-te de frumusețea naturii pentru a-ți regăsi echilibrul;

– Oferă-ți ajutorul: direcționarea atenției pentru a veni în sprjinul cuiva îți poate oferi o pauză binevenită de la grijile personale și poate genera o perspectivă pozitivă asupra vieții;

– Cere ajutor: nu ezita să împărtășești ceea ce simți cu cei apropiați și să le ceri sprijinul, iar dacă situția devine gravă cere ajutor de la medic/psiholog.

– Dezvoltă-ți creativitatea: ocupă-ți timpul cu activități creative, cum ar fi gătitul, cântatul la pian, pictatul sau orice altceva care te bucură și te eliberează de stres.

Sursa foto: Dreamstime.com

Articole similare

Maşină condusă de un bărbat din Vitomireşti, implicată într-un accident în Vâlcea. Patru persoane rănite

Patru persoane au fost rănite, sâmbătă, după ce un autoturism condus de un bărbat din Vitomireşti, judeţul Olt,...

Mircea Geoană huiduit pe scenă, la Ziua comunei Coloneşti din judeţul Olt

Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost huiduit la Coloneşti, în judeţul Olt, unde a participat la...

Bărbat muşcat de urs, într-o comună din Argeş

Un bărbat în vârstă de 63 de ani a fost muşcat de un urs, vineri seară, în comuna...

Incident grav în Slatina: O tânără de 20 de ani amenințată cu cuțitul, agresorul în arest preventiv (VIDEO)

O tânără în vârstă de 20 de ani din Curtişoara a fost ameninţată cu cuţitul într-un bloc din...